- Aproximativ 55,8 milioane de oameni aveau gută în 2020, iar numărul ar putea ajunge la 95,8 milioane în 2050 (Lancet Rheumatology, 2024).
- Bărbații sunt afectați de peste 3 ori mai des decât femeile.
- Excesul ponderal este responsabil pentru circa o treime din dizabilitatea cauzată de gută la nivel global.
Ce este guta și de ce apare
Guta apare atunci când acidul uric din sânge depășește pragul la care rămâne dizolvat și începe să formeze cristale în articulații. Aceste cristale declanșează o reacție inflamatorie violentă, de unde și durerea intensă, bruscă, tipică pentru criză.
Acidul uric provine din descompunerea purinelor, substanțe din alimente și din propriile celule. Nivelul crește atunci când rinichii îl elimină mai greu (cauza cea mai frecventă) sau când organismul produce prea mult. Genetica, excesul de greutate, alcoolul, băuturile îndulcite cu fructoză, unele diuretice și boala renală cronică sunt factorii principali.
Cum arată o criză de gută
Criza tipică începe noaptea sau dimineața devreme: articulația de la baza degetului mare al piciorului devine în câteva ore roșie, umflată, fierbinte și atât de dureroasă încât nici cearșaful nu poate fi suportat. Pot fi afectate și glezna, genunchiul, încheietura mâinii sau degetele.
Fără tratament, criza durează 7–14 zile și dispare complet, ceea ce îi face pe mulți să creadă că problema s-a rezolvat. În realitate, cristalele rămân în articulație, iar crizele devin cu timpul mai frecvente și mai lungi. Depozitele mari de cristale se numesc tofi și pot apărea la urechi, coate sau degete.
Diagnostic: nu doar acidul uric
Mulți pacienți sunt surprinși că acidul uric poate fi normal în plină criză. De aceea diagnosticul se bazează pe tabloul clinic, iar atunci când există îndoieli, pe analiza lichidului articular, unde cristalele se văd la microscop. Ecografia articulară poate arăta depozitele de cristale ca o linie dublă caracteristică.
- Acid uric seric: repetat la 2–4 săptămâni după criză, când valoarea este relevantă
- Creatinină și rata filtrării glomerulare: funcția rinichilor influențează tratamentul
- Glicemie, profil lipidic, tensiune arterială: guta merge frecvent împreună cu sindromul metabolic
- Ecografie articulară sau, în cazuri speciale, puncție articulară
Tratamentul crizei și al bolii pe termen lung
În criză, cu cât tratamentul începe mai repede, cu atât este mai eficient. Recomandările EULAR includ colchicina în doză mică, antiinflamatoarele nesteroidiene sau cortizonul oral ori injectat în articulație, în funcție de bolile asociate. Repausul articulației și gheața locală ajută.
Adevăratul tratament este însă scăderea acidului uric sub 6 mg/dl (360 µmol/l), iar la pacienții cu tofi sub 5 mg/dl. Alopurinolul este medicamentul de primă linie, început în doză mică și crescut treptat. Primele luni de tratament pot declanșa crize, motiv pentru care se asociază temporar colchicină în doză mică. Tratamentul este de lungă durată, iar întreruperea lui aduce înapoi crizele.
Dieta și stilul de viață: ce contează cu adevărat
Dieta singură scade acidul uric cu aproximativ 1 mg/dl, deci rareori este suficientă, dar reduce frecvența crizelor și ajută la controlul greutății și al tensiunii. Nu este nevoie de o listă interminabilă de interdicții, ci de câteva schimbări consecvente.
- Limitează berea și băuturile spirtoase; vinul în cantitate mică are un impact mai redus
- Evită băuturile îndulcite cu zahăr sau fructoză, inclusiv sucurile de fructe
- Redu organele (ficat, rinichi), carnea roșie în exces, fructele de mare și peștele gras în cantități mari
- Lactatele degresate, cafeaua și cireșele sunt asociate cu un risc mai mic de crize
- Bea suficientă apă (circa 2 litri pe zi) și menține o greutate sănătoasă prin scădere treptată, nu prin diete drastice
Când să consulți medicul
- Ai avut o articulație brusc roșie, fierbinte și foarte dureroasă, chiar dacă a trecut singură
- Crizele revin sau afectează mai multe articulații
- Acidul uric este crescut la analize și ai pietre la rinichi sau boală renală
- Observi noduli duri (tofi) la urechi, coate sau degete
Întrebări frecvente
Dacă am acid uric mare, dar nu am dureri, trebuie tratament?
În majoritatea cazurilor, hiperuricemia fără simptome nu se tratează medicamentos, ci prin stil de viață și monitorizare. Excepțiile le stabilește medicul, de exemplu în boala renală sau la valori foarte mari.
Pot opri alopurinolul după ce nu mai am crize?
Nu este recomandat. Lipsa crizelor înseamnă că tratamentul funcționează, nu că boala a dispărut. Întreruperea duce la refacerea cristalelor și la revenirea crizelor în luni sau ani.
Roșiile și leguminoasele declanșează guta?
Dovezile actuale arată că purinele din legume, inclusiv fasolea, lintea și spanacul, nu cresc riscul de criză. Accentul cade pe alcool, băuturi îndulcite, carne roșie și organe.
Surse
- GBD 2021 – Global, regional, and national burden of gout, 1990–2020, and projections to 2050 (Lancet Rheumatology, 2024)
- EULAR evidence-based recommendations for the management of gout: 2016 update (Annals of the Rheumatic Diseases)
- OMS – Musculoskeletal health (fișă informativă, 2022)
Datele prezentate provin din surse publice și studii științifice publicate; ele descriu populații, nu persoane. Un diagnostic se stabilește doar în urma unei consultații medicale. Clinica Laromed actualizează periodic această pagină pe măsură ce apar date noi.
