- Aproximativ 595 de milioane de oameni (7,6% din populația lumii) aveau artroză în 2020; genunchiul este cea mai afectată articulație (Lancet Rheumatology, 2023).
- Cazurile de artroză a genunchiului sunt estimate să crească cu aproape 75% până în 2050.
- Excesul de greutate este asociat cu circa 20% dintre cazurile de artroză; fiecare kilogram în minus reduce presiunea pe genunchi de câteva ori.
Ce se întâmplă în articulație
Artroza (osteoartrita) este un proces în care cartilajul care acoperă capetele oaselor se subțiază și își pierde elasticitatea. Osul de dedesubt reacționează formând mici excrescențe (osteofite), iar articulația devine rigidă și dureroasă, mai ales după efort sau după perioade de nemișcare.
La genunchi vorbim de gonartroză, la șold de coxartroză. Ambele sunt frecvente după 50 de ani, dar vârsta nu este singurul factor: greutatea, traumatismele vechi, munca fizică grea și predispoziția genetică contează la fel de mult.
Cum recunoști artroza
Spre deosebire de artrită, durerea din artroză este de tip „mecanic”: apare la mișcare și efort și se ameliorează în repaus. Redoarea de dimineață există, dar durează de regulă sub 30 de minute.
- Durere la urcatul și coborâtul scărilor, la ridicarea de pe scaun, după mers prelungit
- Cracmente (zgomote) la mișcare, senzație de „frecare”
- Redoare după statul pe scaun sau dimineața, care trece în câteva minute
- La șold: durere în zona inghinală, uneori iradiată spre genunchi, dificultate la încălțat
- Episoade de umflare a genunchiului după suprasolicitare
De ce mișcarea este tratamentul principal
Instinctul spune să protejezi articulația stând pe loc. Dovezile spun contrariul: cartilajul se hrănește prin mișcare, iar mușchii puternici din jurul articulației preiau o parte din șoc. Toate ghidurile internaționale, inclusiv cele EULAR, pun exercițiul fizic și educația pacientului pe primul loc, înaintea medicamentelor.
Cheia este tipul de mișcare: activități cu impact redus, progresive, făcute regulat. Trei sesiuni pe săptămână, de 20–30 de minute, aduc o ameliorare măsurabilă a durerii în 6–8 săptămâni la majoritatea pacienților.
- Mers pe teren plat, bicicletă staționară, înot sau gimnastică în apă
- Întărirea cvadricepsului (mușchiul coapsei): ridicări ale piciorului întins din șezut, semi-genuflexiuni la perete
- Exerciții de mobilitate pentru șold: balansări controlate, întinderi ușoare
- Evită alergarea pe asfalt, săriturile și genuflexiunile adânci în perioadele dureroase
Protecția articulară în viața de zi cu zi
Protecția articulară nu înseamnă imobilizare, ci gesturi inteligente care reduc stresul pe genunchi și șold. Greutatea corporală este factorul cu cel mai mare impact: o scădere de 5–10% din greutate reduce semnificativ durerea și încetinește progresia artrozei.
- Încălțăminte cu talpă amortizantă, fără toc înalt; branțuri personalizate dacă ai picior plat
- Folosește balustrada la scări și evită să stai în genunchi perioade lungi
- Un baston ținut în mâna opusă șoldului sau genunchiului dureros reduce încărcarea cu până la 30%
- Alternează perioadele de stat în picioare cu cele de șezut; schimbă poziția la fiecare 30–40 de minute
- Aplică căldură pentru redoare și gheață pentru umflare după efort
Medicamente, infiltrații și chirurgie: unde se încadrează
Medicamentele au un rol de sprijin: paracetamolul și antiinflamatoarele locale sau orale în cure scurte, pentru a-ți permite să te miști. Infiltrațiile cu cortizon pot calma o criză de umflare, iar cele cu acid hialuronic pot ajuta unii pacienți, deși dovezile sunt modeste. Suplimentele precum glucozamina nu au demonstrat beneficii clare.
Protezarea genunchiului sau a șoldului este o soluție excelentă atunci când durerea nu mai răspunde la nimic și îți limitează sever viața. Reumatologul te ajută să înțelegi dacă și când a venit acest moment și te îndrumă către ortoped.
Când să consulți medicul
- Durerea de genunchi sau șold te limitează la mers sau te trezește noaptea
- Genunchiul se umflă repetat sau se blochează
- Ai sub 45 de ani și dureri articulare persistente fără traumatism
- Durerea s-a agravat brusc, cu roșeață și căldură locală
Întrebări frecvente
Dacă mă doare, nu ar trebui să mă odihnesc?
Odihna scurtă în timpul unui episod acut de umflare este utilă, dar repausul prelungit slăbește mușchii și agravează redoarea. Regula practică: mișcarea care produce un disconfort ușor, dar nu durere mai intensă a doua zi, este sigură.
Artroza evoluează obligatoriu spre proteză?
Nu. Majoritatea pacienților cu artroză nu ajung niciodată la operație. Greutatea controlată, exercițiile regulate și gestionarea corectă a episoadelor dureroase pot menține o articulație funcțională zeci de ani.
Clima umedă îmi agravează artroza?
Mulți pacienți observă dureri mai mari la schimbarea vremii, iar unele studii confirmă o legătură cu presiunea atmosferică. Totuși, vremea nu deteriorează articulația; doar modifică percepția durerii.
Surse
- GBD 2021 – Global, regional, and national burden of osteoarthritis, 1990–2020 and projections to 2050 (Lancet Rheumatology, 2023)
- OMS – Musculoskeletal health (fișă informativă, 2022)
- Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova – Anuarul statistic 2025, tabelul 8.15
Datele prezentate provin din surse publice și studii științifice publicate; ele descriu populații, nu persoane. Un diagnostic se stabilește doar în urma unei consultații medicale. Clinica Laromed actualizează periodic această pagină pe măsură ce apar date noi.
